În perioada sarcinii, nivelurile hormonale sunt crescute și aceasta poate să determine modificări ale vederii. În cele mai multe cazuri, aceste probleme oculare sunt tranzitorii și revin la normal dupa naștere.

Ca viitoare mamă, ar trebui :

  1. Să știți că în timpul sarcinii pot să apară modificări ale vederii
  2. Să știți care din modificările care pot să apară indică o problemă oculară serioasă

Consultul oftalmologic în timpul sarcinii.

Dacă așteptați un copil asta nu înseamnă că nu mai trebuie să mergeți la consultul oftalmologic. Ochii pot fi examinați și dilatați cu picături care pot fi folosite în siguranță pe parcursul sarcinii.

Pentru că prevenția este cea mai simplă și cea mai bună cale de tratament, este recomandat ca la debutul sarcinii, viitoarea mămică să facă un control oftalmologic sumar. În felul acesta, eventualele afecțiuni latente sau care nu au fost sesizate printr-o simptomatologie specifică, și care se pot agrava în cursul sarcinii, să fie depistate, tratate sau menajate – după caz.

Daca prezentați anumite probleme oftalmologice dinainte să rămâneți însărcinată ca : glaucom, hipertensiune oculară sau diabet, trebuie să vorbiți cu medicul oftalmolog despre asta, pentru a stabili împreună o monitorizare corectă pe perioada sarcinii.

1. Schimbări refractive.

În timpul sarcinii, din cauza modificărilor hormonale tipice sarcinii, pot apărea mici modificări în curbura și grosimea corneei. Aceste schimbări pot face să aveți sau nu nevoie de ochelari de vedere sau lentile de contact. Dacă apar aceste schimbări, și vă este modificată vederea, un simplu control oftalmologic vă va spune ce trebuie să faceți, dacă aveți sau nu nevoie de o prescripție de ochelari.

În principiu medicul oftalmolog vă va recomanda să așteptați câteva săptămâni după naștere pentru a lua o decizie în privința prescripției de ochelari.

Cea mai frecventă modificare este :

Accentuarea miopiei, modificările hormonale favorizează creșterea dioptriilor, aproape toate femeile cu miopie medie spre severă trec prin această experiență, cele mai multe din modificări sunt însă reversibile natural, după naștere.

2. Sindromul de ochi uscați.

Unele din femei pot să resimtă senzația de uscăciunea oculară în timpul sarcinii. Această problemă este temporară, după naștere, ochii vor reveni la normal. În timpul sarcinii, pentru acest disconfort ocular, puteți să folosiți lacrimi artificiale.

3. Pleoape umflate (edem palpebral) .

Umflarea pleoapelor este o altă schimbare care poate să apară în timpul sarcinii, este un simptom care apare des din cauza modificărilor hormonale. Edemul palpebral poate să limiteze câmpul visual. Pentru a reduce edemul poți să folosești comprese reci oculare și o dietă hiposodată. Acestea ar trebui să limiteze retenția de apă și să scadă disconfortul resimțit.

4.Migrene , cefalee ( dureri de cap ).

Migrenele care apar în timpul sarcinii pot fi legate de schimbările hormonale. În unele cazuri, durerile mari de cap pot face ca ochii să fie mult mai sensibli la lumină.

Dacă sunteți însărcinată și suferiți de migrene, trebuie să vorbiți cu medicul care vă supraveghează înainte să luați orice medicament împotriva durerilor de cap.

5. Diabet

Femeile care au diabet dinainte să rămână însărcinate și cele care dezvoltă diabet gestațional (diabet care apare în timpul sarcinii), trebuie să fie monitorizate.

Vederea încețoșată este unul din semnele care trebuie să vă facă să mergeți la medic. Poate să indice un nivel ridicat al glicemiei.

6. Creșterea presiunii arteriale.

În unele cazuri , puteți să vedeți punctulețe strălucitoare în fața ochilor sau să aveți o vedere încețoșată. Aceste simptome pot să apară ca urmare a creșterii presiunii arteriale.

7. Glaucomul

​Femeile care au glaucom (neuropatie degenerativă a nervului optic) și intenționează să rămână însărcinate sau au rămas însărcinate, trebuie să consulte medicul oftalmolog.

Multe dintre picaturile oftalmologice pot fi utilizare în siguranță pe timpul sarcinii, însă unele din ele, cum ar fi inhibitorii de anhidrază carbonică pot să interfereze cu dezvoltarea normala a copilului.