Termenul „afecțiuni corneene” se referă la o multitudine de boli ce vizează în mod special cornea. Acestea pot include infecții, degenerescențe, boli ereditare.

Ce este cornea?

Cornea este stratul transparent, ce acoperă porțiunea anterioară a ochiului. Împreună cu partea albă a ochiului (sclera), cornea are rolul unei bariere împotriva prafului, bacteriilor, virusurilor și a altor elemente, ce pot dăuna structurilor oculare atât de fragile și complexe. Întocmai unui geam, cornea acoperă elementele interne ale ochiului și are rol și în blocarea partială a razelor UV.

Cornea este un factor important în vedere. Lumina pătrunde în ochi prin acest mediu transparent și este refractată de partea din exterior a corneei. Forma corneei determină felul în care imaginile vor fi proiectate pe retină (strat intern al ochiului cu rol major în vedere). Dacă apar modificări ale formei și transparenței corneei, acestea va pot împidica să vedeți clar.

Există 3 straturi principale ale corneei:

1) Epiteliul: stratul superficial al corneei, cu rol protector împotriva factorilor externi. Epiteliul e în strânsă relație cu lacrimile, care îl hidratează și din care extrage oxigen și nutrienți. Epiteliul cornean se poate regenera în cazul leziunilor superficiale.

2) Stroma: cel mai gros strat. Este alcătuită din apă și proteine care îi conferă elasticitate dar și rezistență. Se află sub primul strat, epiteliul cornean.

3) Endoteliul: cel mai intern strat cornean,  în contact cu umorul apos (lichid aflat în interiorul ochiului, în partea anterioară a acestuia). Endoteliul are rol de pompă, eliminând excesul de lichid, pe măsură ce acesta este absorbit de stromă. Fără acest strat de celule, stroma s-ar îmbiba de apă și ar deveni opacă (albicioasă), ducând la scăderea vederii.

Care sunt simptomele bolilor corneene?

Cornea are abilitatea de a se ”auto-repara” rapid în majoritatea problemelor superficiale. Cu toate acestea când vine vorba de leziuni mai profunde, procesul de vindecare e mai greoi ducând la apariția unor simptome ca:

– durere mai mult sau mai puțin intensă

-lacrimație

-scăderea vederii

-fotofobie (pacienții cu fotofobie nu suportă lumina)

-roșeață oculară

Dacă aveți unul sau mai multe din simptomele descrise mai sus, consultați rapid un oftalmolog pentru a preveni eventualele complicații.

Care sunt cele mai frecvente afecțiuni corneene?

Keratita

Este o inflamație a corneei rezultată uneori în urma unei infecții cu bacterii sau virusuri, uneori în urma unor leziuni chimice sau fizice. Germenii pot pătrunde în ochi în urma unui traumatism, ducând la infecție, inflamație și ulcerație a corneei. Keratitele infecțioase pot apărea și la purtătorii de lentile de contact, îndeosebi la cei ce  nu respectă o igiena riguroasă.

Ce simțim în cazul unei keratite?

-durere intensă

-scăderea vederii

-ochiul este roșu

Tratamentul este de obicei cu picături de antibiotic.

Herpesul ocular

Este o infecție oculară care poate avea recurențe. Agentul principal incriminat este virusul Herpes Simplex tip 1 (HSV I). E același virus care duce la apariția de leziuni la nivelul buzei (denumite în termeni populari ”bube dulci”). Keratita herpetică poate apărea și în urma infecției cu virusul Herpes Simplex tip 2 (HSV II), același agent care cauzează herpesul genital.

HSV produce leziuni corneene superficiale  în majoritatea cazurilor. Nu există vindecare completă în cazul unei infecții cu HSV (căci virusul ramâne în organism, dormant și după infecțiile active). Keratita cu HSV are însă un tratament (medicație antivirală) ,care controlează eficient boala.

Herpes zoster (Zona)

Infecția cu Herpes zoster este o reactivare a virusului varicelo-zosterian la pacienții care au fost deja expuși la acesta și au făcut deja boala. După remiterea varicelei, virusul Herpes zoster rămâne în corpul nostru într-o stare inactivă. El se poate însă reactiva și cauza infecții în diferite părți ale corpului nostru, cum ar fi zona oculară. Pacienții cu Herpes zoster ocular prezintă erupții veziculare pe pielea perioculară, inflamația ochiului, leziuni corneene, febră și durere în toată zona erupției. 

Leziunile corneene sunt de obicei auto limitante, însă un tratament antiviral poate reduce durata simptomelor. Unii pacienți dezvoltă leziuni corneene mai dificil de tratat, ce vor necesita un tratament de lungă durată și, în cazuri excepționale, chiar chirurgie corneană.

Zona poate apărea la oricine a fost expus la virusul varicelo-zosterian, dar apare mai frecvent la adulți peste 65 ani și la cei cu o imunitate scăzută. Pacienții cu zona sunt contagioși pentru persoanele care nu sunt imunizate la virus (atenție la copii și femeile însărcinate, care pot avea probleme daca nu au făcut varicelă).

Dacă aveți o erupție zosteriană oculară, consultați rapid un oftalmolog.

Distrofiile corneene

Există câteva zeci de distrofii corneene, boli care modifică structura corneei.

Cele mai frecvente sunt:

Keratoconusul (vezi link)

Distrofia de membrană bazală a epiteliului cornean -DMBE (numită și distrofia Cogan sau distrofie map-dot-fingerprint). Este o afecțiune care duce la apariția de încrețiri și dedublări ale epiteliului cornean. La examinarea cu biomicroscopul, pe cornea pacientului cu această distrofie, medicul poate observa mici leziuni asemănătoare cu o hartă, cu o amprentă digitală sau cu niște puncte.

DMBE afectează cel mai frecvent adulți între 40 și 70 de ani, dar poate afecta și copii (în cazurile ereditare). De obicei este asimptomatic și nu deranjează. Uneori, însă, poate duce la eroziuni corneene care sunt extrem de dureroase. Forma corneei e și ea modificată și poate duce la probleme de refracție. Pe măsură ce cornea este afectată, poate scădea vederea și de asemenea pacientul poate resimți: durere oculara moderată spre severă, fotofobie, lacrimație, senzație de corp străin.

Cei mai mulți pacienți nu necesită tratament. Dacă eroziunile corneene se repetă, acestea pot fi tratate cu picături pentru lubrifierea corneei, lentile de contact terapeutice sau o mică procedură laser.

Distrofia Fuchs

Este o distrofie ce afectează endoteliul cornean, stratul de celule cel mai intern al corneei. Deoarece  în distrofia Fuchs endoteliul nu mai își mai realizează funcția de pompă care scoate apa din cornee, pacienții resimt o scăderea a vederii dată de opacifierea acesteia. În faze avansate ale bolii, corneea poate acumula atât de mult lichid încât să ducă la formarea unor mici vezicule în epiteliul cornean. Aceste vezicule pot duce la durere oculară, roșeață și lacrimație excesivă.

Bulă epitelială prin disfuncție endotelială – colorație cu fluoresceină

Distrofia Fuchs este bilaterală, apare la adulți și este mai frecventă la femei.

Semnele de debut ale bolii pot apărea încă de la 30-40 de ani. Simptomele se fac resimțite de obicei la 20 de ani după apariția modificărilor inițiale, fiind o boală cu progresie lentă. La început pacienții prezintă o vedere încețoșată mai ales dimineața, la trezire, simptom care se rezolvă pe parcursul zilei. Pe măsură ce boala avansează, vederea rămâne încețoșată tot timpul.

Tratamentul distrofiei Fuchs poate fi:

1) simpla observație

2) picături și unguent oftalmic

3) transplant cornean endotelial

Distrofia lattice

Distrofia lattice apare atunci când există proteine anormale în stroma corneană. Boala poate apărea la orice vârstă dar cel mai frecvent, modificările apar în copilărie.

Distrofia lattice duce la o vedere încețoșată din cauza opacifierii corneei. De asemenea poate cauza eroziuni epiteliale recurente.

Tratamentul distrofiei lattice include:

-picături și unguente oftalmice

-transplant cornean (deși intervenția chirurgicală duce la o bună recuperare a vederii, inițial, distrofia poate reapărea și pe cornea transplantată).

Cum putem diagnostica afecțiunile corneene?

Simptomelor descrise mai sus determină, de obicei, ca pacienții să consulte un oftalmolog.  Doar acesta poate diagnostica diferitele afecțiuni corneene, în urma unui examen oftalmologic complet.

Se pot preveni bolile corneene?

Infecțiile corneene pot fi prevenite prin evitarea traumatismelor oculare și limitarea contactului cu persoane care au unele forme de conjunctivite contagioase. E de evitat să se folosească produse de machiaj în comun sau să folosiți picăturile de ochi ale unei alte persoane. Spalați-vă mâinile cu apă caldă și săpun pentru minim 15 secunde după un contact cu o persoană infectată.

În ceea ce privește distrofiile corneene, acestea nu pot fi prevenite. Depistarea lor precoce duce, însă, la evitarea complicațiilor ce pot fi greu de tratat.